Șah și bere la Cheers
Vin oameni care știu să joace și încă nu-s de Parcul Astra, se pun tablele pe masă, se comandă prima halbă și se joacă.
"Ce e sahul? Aaa, sunt piesele alea pe care le bagam in punga cand jucam table?"
Formatul: opt jucători, două grupe de câte patru. În fiecare grupă joci cu ceilalți trei în partide rapide de 10 minute. Primii doi din fiecare grupă merg în semifinale, restul rămân pe margine cu o bere de consolare și comentarii din tribună. Din semifinale, câștigătorii merg în finala mare, cu toată lumea în jur. Cine câștigă finala pleacă acasă cu gloria și cu o bere plătită de restul mesei.
Între partide se discută mutări, se refac meciuri din cap, se explică de ce "era mat în 4 dacă nu mă grăbeam", se râde, se bea. Cine e eliminat nu stă degeaba, că mesele rămân pe blat și partidele amicale merg în paralel. Genul de seară în care vii pentru turneu și rămâi pentru atmosferă.
Venim cu tablele, piesele și un ceas pe telefon pentru partide. Berea e pe voi, barul e Cheers, restul se rezolvă la masă.
Ce e inclus:
- Table, piese și ceas de șah
- Turneu pe grupe cu semifinale și finală
- Berea câștigătorului, plătită de perdanți
Ce să aduci:
- Bani de bere
- Creier funcțional
Locuri
Mai multe experiențe
Primul tau Muscle-Up
**Muscle-up** - skill-ul pe care toata lumea doreste sa-l invete cand incepe sa practice calisthenics. Este si skill-ul care odata deblocat iti deschide calea catre noi provocari! *Ce vei invata?* - Incalzirea specifica - Principiul de baza (tehnica si executie) - Progresii pas cu pas - Cum vei stii cand sa incepi a-l antrena - Exercitii aditionale - Tips & tricks
Sorin Alexe
Drumeție în familie pentru observarea prigoriilor din dealul Gușteriței
Sâmbătă 16 mai, vom porni alături alături de Mihai Proca, ghid de observare a naturii, împreună cu cei mici și cei mari într-o nouă aventură de observare a prigoriilor care cuibăresc în malurile de pământ din dealul Gușteriței. ==Prigoria==, sau albinărelul, este o pasăre de dimensiuni mici, dar foarte frumos colorată, cunoscută drept una dintre cele mai frumoase pasări din România și chiar din Europa. E o ocazie deosebită pentru noi să o putem observa spre sfârșitul primăverii, atât de aproape de Sibiu. Așadar, ne vom întâlni dimineață la ora 9.30 în fața bisericii Evanghelice din cartierul Gușterița. Vom începe programul nostru cu vizitarea, alături de artiști, a expoziției “Iarbă bună, iarbă rea” din interiorul bisericii Evanghelice (30-45 minute). Vei descoperi instalații despre biodiversitate, dispariția speciilor, ecosisteme, limbaj și imaginar. Apoi vom porni la pas de-a lungul drumului de țară ce ne conduce către vechea fermă din dealul Gușteriței. Prima oprire o vom avea chiar aici pentru a observa, cu ajutorul binoclurilor si a lunetei, prigoriile care s-au întors la vechile cuiburi după ce au parcurs mii de kilometri din Africa pentru a-și depune ouăle în găurile săpate în peretele argilos din spatele fermei. Pornim mai departe prin pășunea tot mai largă unde vom putea să observăm păsările ce se hrănesc din abundență cu insectele trezite și ele la viață de căldura primăverii. Înainte de intrarea în pădure vom avea ocazia să admirăm către sud-vest panorama munților Lotrului. În pădurea de amestec de stejar, carpen și tei ne va încânta cântecul păsărilor de pădure care își caută astfel o pereche pentru a începe sezonul cuibăritului. Aici veți primi mai multe informații despre posibilitatea de identificare a păsărilor cântătoare cu ajutorul unor aplicații specializate pe telefonul mobil. Ieșim din pădure deasupra satului Hamba unde vom face o scurtă pauză de prânz. După câteva povești și jocuri de descoperire a naturii cu cei mici, la care sunt invitați și cei mari să participe, pornim mai departe. Intrăm din nou în pădure și după aproximativ o jumătate de oră vom ieși într-o pajiște cu panoramă largă către munții Cindrel și Lotru. De aici, o coborâre lungă ne va conduce către vechea fermă și mai departe, urmând drumul de țară pe care am venit de dimineață, ne întoarcem la Biserica Evanghelică din Gușterița, unde încheiem tura noastră. **Vă rugăm să citiți cu atenție următoarele detalii** Tura este ușoară, potrivită persoanelor de orice vârsta precum și copiilor de minim 6 ani! Pentru participarea la această drumeție NU este nevoie de echipament tehnic special specific turelor montane! **Informații traseu** Distanță: 10 km Diferență de nivel: 200 metri Dificultate traseu: ușor Durata turei: aproximativ 4 - 5 ore. **Recomandări de echipament:** Sticlă cu apă/ceai, minim 1 l.; Gustare pentru o pauză la jumătatea traseului; Binoclu de orice mărime este bine venit! **Ghid** Proca Mihai – ghid local și național de turism Contact: 0720-003.332 Costuri: 80 lei/participant adult. Drumeția e gratuită pentru copii! Tura se va ține cu minim 6 participanți adulți plătitori! Copiii vor participa însoțiți de un adult!
Proca Mihai
Cine nu-i gata, îl iau cu lopata!
Aveai 8 ani, era vară, și cineva număra la gard cu fruntea lipită de lemn. Cincisprezece, șaisprezece, șaptesprezece... Tu deja alergai. Știai exact unde te bagi — după gardul ăla de tablă de la vecini, sau în tufa aia deasă unde te zgâriai pe picioare dar nu conta, pentru că în tufa aia nu te-a găsit nimeni niciodată. Și stăteai acolo. Respirai încet. Auzeai pașii pe pietriș și inima îți bătea de parcă era ceva important cu adevărat. Probabil era. Am zis că facem o rundă de v-ați ascunselea. Pentru adulți. Am găsit un spațiu industrial cu hale, colțuri, umbre lungi și suficient loc cât să stai ascuns vreo zece minute bune fără să te descopere nimeni. Genul de loc în care, când ești copil, ai fi zis "aici e baza noastră secretă." Genul de loc în care, la 30 de ani, zici fix același lucru, doar că acum bei o bere după. O să numere cineva. O să fugi. O să te ascunzi într-un loc despre care ești convins că e genial, și o să stai acolo nemișcat în timp ce auzi pe cineva apropiindu-se. O să-ți ții respirația ca un idiot. O să te găsească sau n-o să te găsească, și în ambele cazuri o să râzi cum n-ai mai râs de ceva vreme — de ăla cu lacrimi, de ăla de la burtă, de ăla pe care nu-l poți fabrica. Hai, fii serios — când a fost ultima dată când te-ai ascuns undeva? Când ai mai alergat fără motiv? Când ai mai simțit chestia aia cu "vine, vine, vine" și picioarele care vor să fugă singure? Duminică, 17 mai. Opt oameni, un spațiu industrial, zero telefoane, un singur joc pe care deja îl știi pe de rost. Regulile nu trebuie explicate. Adidașii comozi, da. Restul vine de la sine.
Florentin Cismaru-Băcanu